1. scoaterea unui factor de sub semnul radical: se descompune numărul de sub radical în factori, se aplică proprietăţile 1, 3 şi 5; 2. introducerea unui factor sub semnul radical: se utilizează proprietăţile 1, 3 şi 5; 3. înmulţirea radicalilor de acelaşi ordin sau ordine diferite: se utilizează proprietatea 1 şi 5; n k n k n n La fel ca in cazul puterilor, avem cateva proprietati de care sa ne folosim in operatiile cu radicali. Lucrurile se schimba un pic atunci cand ordinul radicalului este par, vom vedea cum. Radicalul produsului este egal cu produsul radicalilor Daca n n este par: a ⋅ b− −−−√n = a√n ⋅ b√n a ⋅ b n = a n ⋅ b n, pentru ∀ a, b ≥ 0 ∀ a, b ≥ 0 Calculati : a= radical din 2 la puterea 4 b= radical din 3 la puterea 4 c= radical din 11 la puterea 6 d= radical din 23 la puterea 8 e= radical din 31 la puterea 8 f= radical din 6 la puterea 14 g= radical din 11 la puterea 22 h= radical din 59 la puterea 12 i= radical din 5 la puterea 28 j= radical din 9 la puterea 24 k= radical din 20 la (radical din 3-2 )la puterea 2 Girafa29 Calculezi ce ai sub radical 3-2=1 iar dupa radicalul oricum dispare din cauza puterii.sper ca ai inteles cat de cat :) 0 votes Thanks 0 N=( radical din3-2)la puterea 2-(radical din 5-2) ×(2+radical din 5)+4 radical din 3 Recent Questions Help with this reflection question . Thank you 5n+ 1 = 5n -1 Solve for n why was squanto such an asset to english settlers What is the result of successfully applying a Machine Learning (ML) algorithm to analyze data? Lecția 2: Calcule cu radicali -Adunarea și scăderea numerelor reale de forma a√b (exerciții rezolvate matematică clasa a 7-a) Lecția 3: Inmultirea numerelor reale. Calcule cu radicali -Inmultirea numerelor reale de forma a√b (exerciții rezolvate matematică gimnaziu) NiUE9iP.

radical din 3 la puterea 2